Articole
Uniunea Europeana
Uniunea Europeană (UE, vezi şi nume alternative) este o entitate politică, so...
Tribunalul Functiei Publice/Civil
Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiint...
UNESCO
UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură...
Politica vamala
  Politica vamala constituie unul din elementele de baza ale Uniunii Europ...
Responsabilul European pentru ...
Autoritate independenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la ...
Banca Centrala Europeana
  Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase l...
Politica industriala
  Tratatul de la Roma nu prevedea crearea unei politici industrial comune ...
Combaterea fraudei
  Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproap...
Educatie, Formare Profesionala...
Desi politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membri...
Cercetare si inovare
  Principalul motiv pentru existenta unei actiuni europene in domeniul cer...

Benin

Republica Benin ( Benin) este o ţară în vestul Africii, cunoscută în vechime ca Dahomey. La sud este mărginită de Golful Guineea la sud, de Togo şi Nigeria la vest respectiv est precum şi Burkina Faso şi Niger la nord.

Istorie


Regatul african Dahomey a apărut Benin. Până în secolul al 17-lea, regatul, condus de către un oba, s-a întins dincolo de graniţele actuale ale statului Benin, acoperind o mare parte din Africa de Vest. Regatul era prosper şi a stabilit raporturi comerciale legate de comerţul cu sclavi cu europenii (mai ales cu portughezii şi cu olandezii) care au venit începând cu sfârşitul secolului al 15-lea. Coasta regatului a devenit cunoscută drept Coasta sclavilor.

În secolul al 18-lea, Dahomey a început să se dezintegreze, permiţându-le francezilor să ocupe zona în 1892. În 1899, regiunea a devenit o parte a Africii de Vest Franceze, sub numele de Dahomey. În 1958, a primit autonomie, ca Republica Dahomey, şi independenţă deplină începând cu 1 august, 1960.

Următorii 12 ani au reprezentat o perioadă de turbulenţă, din cauza tensiunilor etnice. Au avut loc mai multe lovituri de stat şi schimbări de regim, principalele figuri politice fiind Sourou Apithy, Hubert Maga şi Justin Ahomadegbé, fiecare reprezentând o regiune diferită a ţării. Aceştia trei au căzut de acord asupra formării unui consiliu prezidenţial, după ce violenţa a dus la eşecul alegerilor din 1970. În 1972, o lovitură de stat militară condusă de Mathieu Kérékou a răsturnat consiliul. El a stabilit un guvern marxist sub controlul Consiliului militar al revoluţiei (CNR), şi ţara a fost renumită Republica Populară Benin în 1975. În 1979, CNR a fost dizolvat şi au fost ţinute alegeri. La sfârşitul anilor '80, Kérékou a abandonat marxismul după o criză economică şi a decis restabilirea unui sistem parlamentar capitalist. A pierdut alegerile din 1991 devenind primul preşedinte african negru care s-a retras după un vot negativ. A revenit la putere câştigând alegerile din 1996. În 2001, Kérékou a câştigat un nou mandat, după alegeri intens disputate. Oponenţii săi au reclamat neregularităţi în alegeri.

Economie


Economia Beninului rămâne subdezvoltată şi dependentă de agricultura de subzistenţă, cultura bumbacului, şi comerţul regional. Creşterea economică s-a stabilizat la aproximativ 5% în ultimii şase ani, dar explozia demografică a anulat cea mai mare parte a acestui progres. Inflaţia a scăzut în ultimii ani. Pentru a mări creşterea economică, Beninul intenţionează atragerea a mai multor investiţii străine, să pună mai mult accent pe turism, să faciliteze dezvoltarea de noi sisteme de procesare a alimentelor şi produselor agricole, şi să încurajeze tehnologii moderne de comunicaţie. Politica de privatizare din 2001 ar trebui să continue îm domeniile telecomunicaţiilor, apei, electricităţii şi agriculturii. Clubul de la Paris şi creditorii bilaterali au detensionat situaţia datoriilor externe, în acelaşi timp îndemnând la accelerarea reformelor structurale.
Fotografie din Benin

Politica


Parlamentul Beninului e format din Parlamentul de 83 de locuri (Assemblée Nationale), pentru care se ţin alegeri la fiecare patru ani. Şeful guvernului şi şeful statului este preşedintele, care este ales în alegeri prezidenţiale separate, ţinute o dată la cinci ani. Preşedintele numeşte un consiliu de miniştri. În conformitate cu Constituţia din 1990, un preşedinte poate avea maxim două mandate de cinci ani. Există de asemenea o limită de vârstă de 70 de ani pentru candidaţii prezidenţiali.