Republica Camerun este o republică unitară din Africa centrală. Se mărgineşte cu Nigeria, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială şi Golful Guineei. Iniţial o colonie germană, a fost împărţită după primul război mondial între francezi şi britanici. În 1960, Camerunul francez a devenit o republică independentă, unindu-se cu partea sudică a Camerunului britanic în 1961 pentru a forma Republica Federală a Camerunului. A fost redenumită Republica Unită a Camerunului în 1972, şi Republica Camerun în 1984. Faţă de alte state africane, Camerunul se bucură de o relativă stabilitate politică şi socială, permiţând dezvoltarea agriculturii, drumurilor şi căilor ferate, precum şi a unei puternice industrii petroliere. În ciuda unor reforme politice, puterea rămâne totuşi în mâinile unei oligarhii etnice.

Istorie


Primii locuitori ai Camerunului au fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape în totalitate înlocuiţi şi absorbiţi de triburile Bantu în timpul migraţiilor Bantu.

Primul contact cu europenii a avut loc în secolul al 16-lea cu portughezii, dar aceştia nu s-au stabilit în regiune. Portughezii au dat totuşi viitoarei ţări numele pe care urma să-l poarte. Exporatorii pe râul Sanaga au observat abundenţa crevetelor, dând regiunii numele de camarão, cuvântul portughez pentru crevetă. Primele aşezări coloniale au apărut la sfârşitul anilor 1870, când Imperiul German devenea o putere europeană importantă. După înfrângerea Germaniei în primul război mondial, Camerun a fost împărţit sub mandatul Ligii naţiunilor între Camerunul francez şi Cameroons-urile britanice în 1919.

În 1960, Camerunul francez şi-a declarat independenţa, devenind republica Camerun. În 1961 i s-a alăturat partea sudică a Camerunului britanic. Restul Camerunului britanic a fost încorporat în Nigeria. Noul guvern de coaliţie a fost condus de Ahmadou Ahidjo care a anihilat grupurile rebele rămase dinainte de câştigarea independenţei.

Ahidjo s-a retras în 1982 şi a fost înlocuit de actualul preşedinte, Paul Biya. Acesta a câştigat numeroase alegeri, deşi s-au semnalat unele neregularităţi în cadrul acestora.

Geografie

Articol principal: Geografia Camerunului Localizare: Africa de Vest, cu deschidere la Golful Biafra, între Guineea ecuatorială şi Nigeria

Coordonate geografice: 6° N 12° E

Suprafaţa:
Total: 475 440 km²
Uscat: 469 440 km²
Apă: 6 000 km²

Camerunul poate fi împărţit în cinci zone geografice. Acestea sunt deosebite de caracteristici diferite legate de relief, climă şi vegetaţie.

Demografie

Profilul demografic al Camerunului este format de circa 250 de grupuri etnice distincte, care ar putea fi clasificate în cinci mari grupuri regional-culturale:

    * dealurile de vest (Semi-Bantu), incluzând aici grupurile Bamileke, Bamun (sau Bamoun), şi numeroase grupuri Tikar mai mici în nord-vest (est. 38% din totalul populaţiei);
    * popoarele din pădurea tropicală de coastă, incluzând Bassa, Duala (sau Douala), şi multe alte grupuri mai mici în sud-vest (12%);
    * popoarele din pădurea tropicală de sud, incluzând Beti-Pahuin, Bulu (un subgrup al Beti-Pahuin), Fang (un subgrup al Beti-Pahuin), Maka-Njem, şi pigmeii Baka (18%);
    * popoarele predominant islamice din regiunile nordice semi-aride (Sahel) şi podişul central, incluzând Fulani (sau Peuhl în franceză) (14%); şi
    * "Kirdi", popoare ne-islamice sau recent islamizate din deşertul de nord şi podişul central (18%).