Articole
Uniunea Europeana
Uniunea Europeană (UE, vezi şi nume alternative) este o entitate politică, so...
Tribunalul Functiei Publice/Civil
Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiint...
UNESCO
UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură...
Politica vamala
  Politica vamala constituie unul din elementele de baza ale Uniunii Europ...
Responsabilul European pentru ...
Autoritate independenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la ...
Banca Centrala Europeana
  Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase l...
Politica industriala
  Tratatul de la Roma nu prevedea crearea unei politici industrial comune ...
Combaterea fraudei
  Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproap...
Educatie, Formare Profesionala...
Desi politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membri...
Cercetare si inovare
  Principalul motiv pentru existenta unei actiuni europene in domeniul cer...

Angola

Angola este o ţară în sud-vestul continentului Africa ce se învecinează cu Namibia, Republica Democrată Congo şi Zambia. Angola beneficiază de o largă ieşire la Oceanului Atlantic. Această fostă colonie a Portugaliei este bogată în numeroase resurse naturale, dintre care petrolul şi diamantele sunt cele mai importante. Formal, ţara are un guvern democratic şi e numită Republica Angola sau în (limba portugheză: República de Angola).

Primii locuitori ai ariei au fost poporul Hoisan. Majoritatea acestei populaţii a fost înlocuită de către triburi Bantu în perioada migraţiilor Bantu. În 1483, Portugalia a creat baze lângă Râul Congo, zonă în care existau statele Kongo, Ndongo şi Lunda. Statul Kongo se întindea din Gabon la nord pănă la Râul Kwanza la sud. În 1575, Portugalia a creat o colonie la Luanda pentru a profita de comerţul cu sclavi. Portughezii au început să controleze coasta teritoriului pe parcursul secolului XVI printr-o serie de tratate şi războaie. Ei au format colonia Angola. Olanda a ocupat Luanda în perioada 1641-48.

În 1648 Portugalia a recucerit Luanda şi a iniţiat o campanie militară pentru cucerirea statelor Kongo şi Ndongo, campanie care s-a sfârşit cu victoria Portugaliei în anul 1671. Portugalia nu a preluat contolul administrativ al teritoriilor pe deplin până la începutul secolului XX. În 1951 colonia a fost reorganizată ca o provincie a Portugaliei, numită şi Africa occidentală portugheză. Când Portugalia a refuzat să iniţieze un proces de decolonizare, trei mişcări pentru independenţă au apărut:

    * Mişcarea Populară pentru Eliberarea Angolei (Movimento Popular de Libertação de Angola MPLA), cu o bază în Kimbundu şi intelectualitatea din Luanda şi cu legături cu partide comuniste din Portugalia şi Blocul de est;
    * Frontul Naţional pentru Eliberarea Angolei (Frente Nacional de Libertação de Angola, FNLA), care a deţinut o bază etnică în regiunea Bakongo la nord, având legături cu Statele Unite ale Americii şi regimul Mobutu în Zair; şi
    * Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a Angolei (União Nacional para a Independência Total de Angola, UNITA), condusă de către Jonas Savimbi cu o bază etnică şi regională în regiunea Ovimbundu din centrul ţării.

Politică

Ramura executivă a guvernului este compusă din Preşedinte, Prim Ministru, şi Consiliul Miniştrilor. La acest moment, puterea politică este concentrată în Preşedinţie. Consiliul Miniştrilor, compus din toţi miniştrii şi vice-miniştrii guvernului, se întâlneşte regular pentru a discuta afacerile politice a ţării. Guvernatorii celor 18 provincii sunt numiţi de către Preşedinte. Legea Constituţională din 1992, descrie structura guvernului şi declară drepturile şi datoriile cetăţenilor. Sistemul juridic e bazat pe legea portugheză şi cea de cutumă, este slabă şi fragmentată, şi curţile de justiţie funcţionează în doar 12 din cele 140 de municipalităţi. O Curte Supremă îndeplineşte funcţia de tribunal de apel. La acest moment nu există o Curte Constituţională cu puterea de a analiza constituţionalitatea legilor ţării.

Războiul civil de 27 de ani a devastat instituţiile politice şi economice a ţării. ONU estimează că 1,8 million de oameni sunt deplasaţi în interiorul ţării, însă în general e acceptat că 4 milioane de oameni sunt afectaţi de război. Condiţiile de viaţă zilnice prin toată ţara şi în special în Luanda (cu o populaţie de ca. 4 milioane) reflectă lipsa infrastructurii şi a multor instituţii sociale. Criza economică în care pentru moment se află ţara nu permite alocarea fondurilor pentru instituţii sociale cruciale. Multe spitale duc lipsă de echipament şi medicamente, multe şcoli nu deţin manuale, şi mulţi lucrători ai statului nu deţin uneltele necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale.

Preşedintele a anunţat că alegeri democratice vor avea loc în Septembrie 2008. Aceste alegeri vor fi primele din 1992 şi vor selecta noul preşedinte şi noua Adunare Naţională.