Articole
Uniunea Europeana
Uniunea Europeană (UE, vezi şi nume alternative) este o entitate politică, so...
Tribunalul Functiei Publice/Civil
Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiint...
UNESCO
UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură...
Politica vamala
  Politica vamala constituie unul din elementele de baza ale Uniunii Europ...
Responsabilul European pentru ...
Autoritate independenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la ...
Banca Centrala Europeana
  Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase l...
Politica industriala
  Tratatul de la Roma nu prevedea crearea unei politici industrial comune ...
Combaterea fraudei
  Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproap...
Educatie, Formare Profesionala...
Desi politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membri...
Cercetare si inovare
  Principalul motiv pentru existenta unei actiuni europene in domeniul cer...

Canada

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafaţă, Canada este a doua ţară a lumii ca întindere după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, în zece provincii şi trei teritorii. Este mărginită la est de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, iar la vest de Oceanul Pacific. La sud, se învecinează cu Statele Unite ale Americii.

Populată la început în mod exclusiv de populaţie aborigenă, Canada a fost fondată sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca formă de organizare statală, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie constituţională.

În realitate, Canada şi-a obţinut independenţa de Marea Britanie în mod paşnic, printr-un proces gradual început cu întemeierea Canadei în 1867 şi definitivat în 1982, când Canada a obţinut dreptul de a-şi modifica propria constituţie. Cele mai importante trei acte normative care au consolidat independenţa sunt:

    * British North America Act (Documentul ce ratifică independenţa Canadei), 1 iulie 1867
    * Statute of Westminster, 11 decembrie 1931
    * Canada Act, 17 aprilie 1982.

În prezent, Canada este un stat independent, care funcţionează ca o democraţie parlamentară şi monarhie constituţională bine articulată, şef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, Michaëlle Jean. Şeful guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Stephen Harper.

Canada se autodefineşte ca fiind o naţiune bilingvă şi multiculturală. Engleza şi franceza sunt ambele limbi oficiale. La începutul anilor 1970, Canada începe să adopte concepte de diversitate culturală şi multiculturalism, concepte pe care mulţi canadieni le consideră astăzi ca unele dintre principalele caracteristici ale ţării.

Ţară industrializată şi avansată tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili şi a generării de energie nucleară şi hidroelectrică. Economia diversificată se bazează mult pe abundenţa resurselor naturale şi a comerţului extern, în special cu Statele Unite, cu care Canada are o relaţie complexă şi de lungă durată, relaţie care poate fi descrisă ca cel mai strâns şi mai vast parteneriat comercial din istorie.

Politică

Canada este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară cu un sistem federal de guvern parlamentar, bazat pe tradiţii democratice solide. Sistemul politic care operează în Canada este derivat din modelul Westminster folosit în Marea Britanie.

Constituţia Canadei creează structura legală a ţării şi constă din textul scris, precum şi din convenţii şi tradiţii nescrise. Guvernul federal şi guvernele a nouă provincii au agreat "patrierea" constituţiei, permiţând promulgarea de amendamende conform unei formule canadiene, nu prin intermediul Parlamentului britanic de la Westminster. Această decizie, luată la o întrunire a premierilor provinciali cu prim-ministrul Canadei, în noiembrie 1981 nu a fost agreată de guvernul provincial al Quebecului, iar naţionaliştii din Québec continuă să se refere la noaptea finală a întrunirii ca "Noaptea Pumnalelor Lungi".

Patrierea Constituţiei a inclus şi adoptarea Cartei Canadiene a Drepturilor şi Libertăţilor, care garantează drepturi şi libertăţi fundamentale şi care nu poate fi, în mod normal, ignorate de nici unul dintre organismele legislative canadiene. Carta conţine, totuşi, o clauză care permite parlamentelor federal şi provinciale să promulge legi contrare unora dintre articolele Cartei, în mod temporar, pentru perioade de câte cinci ani.

Armata

Membru fondator al NATO, Canada are 62.000 militari activi şi 26.000 în rezervă. Forţele Armate Canadiene sunt alcătuite din forţe terestre, navale şi aeriene. Echipamentul de bază încorporează 2.400 de tancuri, 34 de nave militare şi 140 de avioane de luptă.

Forţele armate canadiene au participat la diferite conflicte armate, inclusiv al doilea război al burilor, primul război mondial, al doilea război mondial, războiul din Coreea, războiul din Golful Persic şi recent, invazia Afganistanului. De la prima misiune ONU de menţinere a păcii, propusă de Lester B. Pearson în 1965, armata canadiană a servit în 50 de astfel de operaţiuni - mai multe decât oricare altă ţară. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Canada era a patra puterea militară a lumii, cu efective mult în spatele Statelor Unite, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice.

Canada a participat în diferite capacităţi la operaţiunile NATO din fosta Iugoslavie, şi menţine în continuare personal militar în Kosovo, ca parte a KFOR. Din 2001, Canada are trupe în Afganistan ca parte a intervenţiei NATO în această ţară. Canada participă de asemenea şi în Forţa ONU de Asistenţă pentru Securitate în Kabul. În 2005, armata Canadiană a fost implicată în Misiunea ONU de Stabilizare în Haiti, iar Echipa Canadiană de Asistenţă în caz de Dezastru (Disaster Assistance Response Team, DART) a participat la cele două misiuni majore de asistenţă: Uraganul Katrina în septembrie 2005 în Statele Unite şi cutremurul din Kaşmir în octombrie. Aceeaşi echipă de intervenţie rapidă a fost în centrul eforturilor de ajutorare în Asia de sud-est ca urmare a tsunamiului din decembrie 2004.

Geografie

Pădurile boreale domină întinderea ţării, gheţarii sunt proeminenţi în regiunea arctică şi în Munţii Stâncoşi, în timp ce terenul relativ plat al preriilor este propice pentru agricultură. Marile Lacuri alimentează Fluviul Sfântul Laurenţiu (St. Lawrence) (în sudest) o zonă care găzduieşte o mare parte din populaţia Canadei.

Canada ocupă partea nordică a Americii de Nord. Are o graniţă comună la sud cu cele 48 de state adiacente ale SUA şi la nordvest cu Alaska, întinzându-se de la Oceanul Atlantic în est la Oceanul Pacific în vest; la nord se găseşte Oceanul Arctic. Din 1925, Canada are pretenţii asupra teritoriilor arctice dintre 60° şi 141° longitudine vestică, deşi aceste pretenţii nu sunt universal recunoscute. Cea mai nordică aşezare umană din Canada (şi din lume) este Baza forţelor militare canadiene CFS Alert localizată pe vârful nordic al Insulei Ellesmere - latitudine 82.5°N - la doar 834 kilometri (450 mile nautice) de Polul Nord. Ca suprafaţă totală, Canada este a doua ţară a lumii, după Rusia.

Densitatea populaţiei de 3,5 locuitori pe kilometrul pătrat este una dintre cele mai scăzute din lume. Cea mai dens populată parte a ţării este Coridorul Québec City-Windsor în sudest. La nordul aceste regiuni se găseşte vastul Scut Canadian, o zonă stâncoasă erodată de-a lungul ultimei glaciaţiuni, cu soluri sărace, dar bogată în minerale, cu lacuri şi cursuri de apă abundente. De fapt, teritoriul Canadei încorporează peste 60% din lacurile planetei.

Newfoundland se află la gura Golfului Sfântului Laurenţiu (Gulf of Saint Lawrence), cel mai lat estuar din lume. Provinciile Maritime continuă spre est, înspre ocean, în continuarea provinciei Québec. New Brunswick şi Nova Scotia sunt despărţile de Golful Fundy, unde au loc cele mai ample maree de pe mapamond. La vest de Ontario, preeriile canadiene se întind vaste înspre Munţii Stâncoşi, care le separă de British Columbia.
Muntele Logan în Teritoriul Yukon; la 5.959 metri, cel mai înalt punct din Canada şi al doilea din America de Nord.

Flora nordului canadian devine din ce în ce mai rarefiată de la păduri de conifere la tundră şi, în final, pământuri lipsite de vegetaţie în nordul extrem. Nordul continental este încercuit de un vast arhipelag încorporând unele dintre cele mai mari insule din lume.

Temperaturile medii în Canada depind de locaţie. Iernile pot fi aspre în multe zone ale ţării, mai ales în preerii, unde temperatura medie zilnică este sub −15 °C. Excepţia este British Columbia, care se bucură de un climat temperat, cu ierni uşoare şi ploioase. Media temperaturilor maxime în timpul verii pe coastele estică şi vestică este între 21 şi 24 °C.

Economie

Canada este una dintre cele mai bogate naţiuni ale lumii, membră a Oraganizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi G8. La fel ca în alte ţări dezvoltate, economia canadiană este dominată de sectorul de servicii, în care lucrează trei sferturi din populaţie. Totuşi, Canada este neobişnuită între ţările dezvoltate în ceea ce priveşte importanţa industriilor primare, printre care cele forestieră şi extractivă de ţiţei sunt două dintre cele mai importante ramuri industriale. Parţial datorită acestui fapt, Canada este dependentă de comerţul exterior, în special cu Statele Unite. Astfel, menţinerea independenţei faţă de Statele Unite a reprezentat întotdeauna o chestiune politică de cea mai mare importanţă. Canada deţine o industrie producătoare activă, cu centrul în sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai dezvoltate.
Toronto, Ontario

O societate industrială afluentă şi tehnologică, Canada de astăzi se aseamănă îndeaproape cu Statele Unite în ceea ce priveşte orientarea spre economia de piaţă, metodele de producţie şi nivelul de trai ridicat. În ultimul secol, creşterea impresionantă a industriei producătoare, mineritului şi a sectorului de servicii a transformat naţiunea dintr-o economie eminamente rurală într-una predominant urbană şi industrială. Canada are depozite vaste de gaze naturale pe coasta de est şi în vest, şi o multitudine de alte resurse naturale care contribuie la independenţa energetică.

Canada este o economie de piaţă, în care intervenţiile guvernamentale sunt ceva mai prezente decât în Statele Unite, dar semnificativ mai reduse decât în majoritatea naţiunilor europene. În mod tradiţional, Canada are un PNB per capita mai mic decât cel al vecinului sudic, dar mai ridicat decât al principalelor ţări vest-europene. În ultimul deceniu, urmând o perioadă de turbulenţe, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui şomaj scăzut şi al unor excedente bugetare în creştere la nivel federal.

Demografie

Canada este populată în majoritate de canadieni-europeni, care compun 90,45% din populaţie. Majoritatea acestora sunt de origine engleză sau franceză, deşi sunt minorităţi importante de scoţieni, irlandezi şi germani. A doua cea mai mare grupare etnică este cea chineză, compunând 3,69% din populaţie. Nativ-americanii, populaţia indigenă a Canadei, reprezintă 3,38% din populaţie. Alte minorităţi includ: indieni (2,41%), afro-americani (2,23%), evrei (1,18%), ruşi (1,14%) şi filipinezi (1,11%). Majoritatea francezilor din Canada trăiesc în provincia Québec. O parte dintre ei doresc să fie independenţi şi au organizat două referendumuri în acest scop, pierzând la limită în 1995.
Montreal, metropola francofonă a Americii de Nord

77% din populaţia Canadei este creştină, majoritatea romano-catolici, deşi există un număr important de anglicani şi baptişti. Musulmanii reprezintă 2% din populaţie, iar evreii 1,1%. 16% din populaţie nu este afiliată nici unei religii.