Munţii Ural sunt un lanţ muntos care în vestul Rusiei, aproximativ pe direcţia nord-sud.

Uralii se întind pe 2500 km de la stepele cazace de la graniţa nordică a Kazahstanului până la coasta Oceanului Arctic. Insula Novaia Zemlea este o continuare a acestui lanţ. Din punct de vedere geografic, marchează partea de nord a graniţei (arbitrare) dintre secţiunile asiatică şi europeană ale continentului Eurasia. Cel mai înalt vârf este Muntele Narodnaia (Poznurr, 1895 m). Eroziunea a expus numeroase bogăţii minerale, inclusiv pietre preţioase, cum ar fi topazul şi berilul.

Ekaterinburg este capitala autoproclamată a Uralilor, deşi acesta este un termen geografic, şi nu unul administrativ.

Uralii sunt unul dintre cele mai vechi lanţuri montane încă în existenţă. S-au format la sfârşitul carboniferului, când Siberia s-a ciocnit de supercontinentul care reprezenta cea mai mare parte a suprafeţei de uscat în acea perioadă: Laurasia (Europa şi America de Nord) şi Gondwana. Europa şi Siberia au rămas unite de atunci.

Geografii au împărţit Uralii în cinci regiuni: de Sud, de Mijloc, de Nord, Subarctici şi Arctici.

Aici se găsesc mari depozite de aur, platină şi minereuri.

Râuri

Râurile cele mai importante care izvorăsc din Ural sunt:

Inspre Europa (spre vest) curg:

In nordul Uralului:
          o Usa (656 km lung) afluent al fluviului Peciora (1.809 km lungime ce se varsă în Marea Polară)

In vestul Uralului:
          o Afluenţi care prin confluare alcătuiesc Volga ca de ex. Kama (cu lungimea de 1.805 km)
          o Râuri ce curg spre sud-vest: Ufa, Tschussowaja, Koswa, Sylwa
          o Râuri ce curg spre sud, vest, nord: Belaia (cu 1.430 km lungime, afluent al râului Kama ) care primeşte apele afluentului Ufa

In sudul Uralului:
          o Jurjusan afluentul lui Ufa

          o Samara (594 km lungime) care curge spre Ural fiind un afluent al fluviului Volga
In sud-vestul Uralului:
          o Sakmara (~ 500 km)

Inspre Asia (spre est) curg:

In nord-estul Uralului:
          o Câteva râuri afluenţi ai fluviului Ob (fluviu din Siberia de vest, 3.650 km lung, se varsă în Marea Kara din Oceanul Îngheţat de Nord)

In est Uralului sunt regiuni mlăştinoase, râurile având meandre numeroase:
          o Sewernaja Soswa, care curge spre nord afluent ai Obului .
          o Loswa şi Soswa care curg spre est afluenţi ai Irtişului (cu izvorul în Altai având 4.248 km lungime fiind un afluent al Obului)

In regiunea Jekaterinburg (oraş în Ural cu 1.336.500 locuitori):
          o spre est Isset, Tagil, Tawda, Tura şi Ui afluenţi ai râului Tobol (cu 1.591 km lungime afluent al Irtişului)

In sud-estul Uralului:
          o Râul Euro-asiatic Ural (râu) se află în regiunea sud-estică a masivului Ural, râul fiind graniţa dintre continentul Europa şi Asia unul dintre afluenţi săi are pe curs o hidrocentrală
          o Alte râuri din sud-estul Uralului sunt râurile Emba und Tobol.